Arhivele lunare: Februarie 2014

Jertfit întru zidire

Standard

Ţi-au înflorit castanii, profesore, la tâmplePortraitofProfessorEduardMeyerxxHamburgerKunsthalle
Şi porţile luminii mereu îţi sunt deschise
Vin îngeri să se-nfrupte şi cu nesaţ să-şi umple
Cămara cu poveţe ca să-şi clădească vise.

Tu îi primeşti pe toţi şi eşti precum o carte
Pe care-o răsfoiesc, setoşi, filă cu filă,
Îşi iau din ea cuvântul şi pleacă mai departe
Uitându-te pe-un raft, uzată şi fragilă.

Pe-altarul de lumină aştepţi crucificarea,
Un manuscris îţi este întreaga ta trăire,
Iar slovele cu suflet au întregit lucrarea
Şi pe copertă-i scris – jertfit întru zidire.

Versuri : Angelina Nădejde
Pictura :Portrait-of-Professor-Eduard-Meyer

Viaţă după viaţă

Standard

Aţi simţit cum plâng desfrunziţi copacii1531800_275377849278425_82262336_n

Biciuiti de ploi şi răniţi de vânt?

Parcă-s răstigniţi … şi fragili ca macii

Unii-ngenunchează până la pământ.

 

Zdrenţe au pe ei  parcă-s de ocară

Vor cădea ninsori peste umeri goi

Toamna asta-i lasă, nemiloasă, iară,        

Dezgoliţi de straie… rătăciţi strigoi.

 

Aşa suntem noi spre sfârşitul vieţii

În genunchi ne pun neputinţe, boli,

Resemnaţi şi singuri şi la mila sorţii

Aşteptăm în taină… ai pierzării soli.

 

Bătrâneţea fură haina frumuseţii

Devenim din torţe, lumânări de ceară

Când dureri ne sting,  îngerii cetăţii

Plâng cu noi alături… lacrimă-i amară.

 

Şi sperând prin moarte la o nouă viaţă

Anotimpuri reci le-ngropam în noi

Pentru ei, copacii, toamna-i o prefaţă

Vor fi iar cu flori, cununati de ploi.

 versuri: Angelina Nădejde