Arhivele lunare: Martie 2014

Hoaţa de trandafiri

Standard

Am furat un trandafir,Nathanael Schmitt
Virtual… de bună seamă
Şi-au ajuns plini de venin,
Să mă bănuie de fraudă.

N-am ştiut că e păzit
Pus în lanţuri de stăpână,
Că parfumul mult dorit,
Nu se dă pe orice mână!

Trebuie întâi de toate
Să faci plecăciuni patroanei
Şi în rugăciuni de-o noapte
Să te-nchini, sfios, cucoanei.

Nu aşa… pe căi blocate
Să-l atingi, să-i furi parfumul,
Căci domniţele frustrate
Stau pe drumuri cu duimul.

Am greşit crezând că floarea
Creşte spre-a fi dăruită,
Dar mare mi-a fost mirarea
Să aflu că e păzită.

Tu, suflet plin de neghină
Ce ţii florile în lanţuri,
Vino să-ţi dau din grădină
Trandafiri reali… nu falsuri.

versuri – Angelina Nădejde

Pictura – Nathanael Schmitt (1847-1918)

Femeia-poezie

Standard
Eu văd poezia ca pe o femeie   angi 2
zămislită din dorinţa şi dragostea
celui ce o compune.
Îi transmite trăiri,
sentimente,
înveşmântând-o în metaforele
sufletului.
Uneori este ca o adolescentă rebelă.
Dansează desculţă în miez de noapte
prin iarba cu rouă,
face să vibreze inimi
în versu-i alb
şi respiră tinereţe.
Alteori, o doamnă
frumoasă,
misterioasă,
admirată de critici.
Îi aşează cunună de lauri,
punând-o să defileze
prin suflete.
Dar poate fi o oarecare.
Trece prin inimi,
lasă linişti sau nelinişti
durere sau bucurie
şi mult dor.
Bărbatul este cititorul.
O descoperă,
o simte,
o iubeşte.
Dar fiecare o vede în felul său
chiar dacă e aceeaşi femeie
sau poezie!
  versuri: Angelina Nădejde